Substantiv

• femela bivolului.
• epitet dat unei femei grase, dizgrațioase, nesimțite.

Substantiv

• (zool.) (Bovidae) animal domestic din specia bovinelor, femela taurului; (p.restr.) carnea acestui animal, folosită ca aliment; (p.gener.) carne de bovine.
• (fig., depr.) epitet injurios dat unei femei (grase și leneșe sau proaste).

Cuvinte derivate

• văcărel
• văcări
• văcărică
• văcărie
• văcărire
• văcărit
• văcușoară
• văcuță

Cuvinte compuse

• coada-vacii
• culcușul-vacii
• cupa-vacii
• hrana-vacii
• limba-vacii
• pita-vacii
• plăcințica-vacii
• rugul-vacii
• turta-vacii
• țâța-vacii
• untul-vacii
• urda-vacii
• vaca-Domnului
• vacă-de-mare

Cuvinte apropiate

• vaccin
• vaccina
• vaccinare
• vaccinat
• vaccinator
• vaccinație, vaccinațiune
• văcar, văcăreasă, văcăriță
• văcăreață

Expresii

• (peior.) A fi (sau veni, pica) de la coada vacii = a) de la țară, din mediul rural; b) de condiție socială modestă
• S-a dus bou și s-a întors vacă = ironic; despre un om care a plecat să se instruiască sau să se lămurească intr-o problemă, care s-a întors mai puțin instruit decât plecase
• Vacă (bună) de muls = persoană/situație de care cineva abuzează, pentru a trage foloase materiale