Substantiv

• (bot.) (Crocus) plantă erbacee cu flori violete în formă de pâlnie, care înflorește primăvara timpuriu.
• (bot.) (Colchicum) plantă veninoasă din familia liliaceelor, cu frunze mari alungite și cu flori roșietice sau liliachii, care înflorește toamna și care este folosită în medicină.

Sinonime

• 1: (bot.) (reg.) mițuvele (pl.), ruscea, șofran, șofrănel
• 2: (bot.) (reg.) bălură, brândușei (pl.), ghicitori (pl.), ceapa-ciorii, floarea-brumei, ruscea-de-poiană

Cuvinte derivate

• brânduș
• brândușea
• brândușică
• brândușiță

Substantiv

• (bot.) (Crocus sativus) plantă erbacee cu frunzele lungi și înguste și cu florile violete cu linii purpurii, din care se extrage o substanță aromatică de culoare galbenă, folosită în medicină, în bucătărie și în industrie.
• (p.ext.) substanță colorantă extrasă din această plantă.
• (bot.) șofrănel.

Sinonime

• Crocus variegatus: (bot.) șofrănel, brândușă albă
• Crocus moesiacus: (bot.) brândușă galbenă
• Crocus banaticus: (bot.) șofrănel

Cuvinte derivate

• șofrănaș
• șofrănel
• șofrăni
• șofrănire
• șofrănit
• șofrăniu