Substantiv

• organ intern musculos central al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui, care are rolul de a asigura, prin contracțiile sale ritmice, circulația sângelui în organism, la om și la animalele superioare.
• piept.
• (pop.) stomac, burtă, pântece, rânză.
• (la cărțile de joc) cupă.
• piesă sau organ de mașină care are formă asemănătoare cu o inimă.
• (fig.) inima considerată ca sediu al sentimentelor umane. Oftează din adâncul inimii.
• inima considerată ca centru și simbol al vieții sufletești. L-am șters din inimă.
• III.
• (fig.) caracter, fire. Seamănă cu tatăl lui la chip și la inimă.
• ființa, om, individ. Înflăcărarea a cuprins toate inimile.
• (p. anal.) mijloc, centru, interior.
• piesă sau element de construcție care ocupă un loc central într-un sistem tehnic sau într-un element al acestuia.
• partea din interior a unei plante, a unei legume, a unui fruct. Inima la pepenele verde.
• partea cea mai importantă, esențială a unui lucru.
• îmbinarea centrală a deltaplanului, aflată la intersecția chilei cu bara transversală, care coincide cu punctul de suspendare al pilotului, marcând centrul de greutate al aparatului.

Sinonime

• 1: (anat., med.) cord
• 2: piept
• 3: abdomen, burtă, pântece, stomac
• 4: cupă

Cuvinte derivate

• inima
• inimare
• inimat
• inimioară
• inimos
• inimoșie
• inimucă, inimuță

Cuvinte compuse

• buba-inimii
• inima carului sau inima a căruței
• inima-Domnului
• inima-pământului
• inima-scorpionului
• inimă neagră
• inimă roșie

Cuvinte apropiate

• aortă
• arteră
• cardiologie
• circulație
• sânge
• tensiune arterială
• venă, vână

Paronime

• anima

Expresii

• A (mai) prinde (de) inimă = a scăpa de senzația de slăbiciune după ce a mâncat, a se (mai) întrema, a (mai) căpata putere
• Pe inima goală = cu stomacul gol, fără a fi mâncat ceva
• A (se) simți greu la inimă = a-i fi greață, a-i veni să verse
• A râde inima în cineva sau a-i râde cuiva inima = a fi bucuros, satisfăcut, mulțumit
• A unge (pe cineva) la inimă = a face (cuiva) plăcere; a încânta, a bucura (pe cineva)
• Cât îi cere (cuiva) inima = atât cât vrea, cât poftește, cât are plăcere
• A-i merge (cuiva ceva) la inimă = a-i plăcea (ceva) foarte mult
• A-și călca pe inimă = a renunța la propriul punct de vedere, la propria opinie sau plăcere
• (A fi) cu inima ușoară = (a fi) fără griji, bine dispus, cu conștiința împăcată
• A seca (sau a arde, a frige pe cineva) la inimă = a provoca (cuiva) o durere morală, o supărare mare
• A i se rupe (sau a-i rupe cuiva) inima = a-i fi milă de cineva
• A i se topi inima = a suferi foarte tare
• A se sfârși la inimă = a se îmbolnăvi, a muri de durere, a fi colpeșit de durere
• A avea ceva pe inimă = a fi chinuit de un gând neîmpărtășit, a avea o taină în suflet
• A-și răcori inima = a spune ce are pe suflet, a-și descărca sufletul
• A pune (ceva) la inimă = a se supăra (pentru ceva) mai mult decât merită
• A-i strica (cuiva) inima = a-i spulbera (cuiva) buna dispoziție, a indispune (pe cineva), a mâhni (pe cineva)
• A rămâne cu inima friptă = a rămâne mâhnit, dezolat, îndurerat
• Parcă mi-a trecut (sau mi-a dat cu) un fier ars (sau roșu) prin inimă = se spune când cineva primește pe neașteptate o veste tristă sau când îl cuprinde o durere fizică în mod brusc
• Inimă albastră = suflet trist, îndurerat; tristețe, melancolie, mâhnire, deprimare; furie, ciudă, mânie, necaz
• Inimă rea = mâhnire, durere, amărăciune
• A-și face (sau a-i face cuiva) inimă rea = a se mâhni (sau a mâhni pe cineva)
• A avea (pe cineva) în (sau la) inimă = a iubi (pe cineva)
• A-i rămâne (cuiva) inima la... = a rămâne cu gândul la cineva sau la ceva care i-a plăcut
• A avea tragere de inimă (pentru...) sau a-l trage (pe cineva) inima să... = a se simți atras să facă ceva
• Inimă dreaptă = om drept, cinstit, corect
• Inimă de aur = om bun
• Slab de inimă = milos, impresionabil, influențabil
• Cu inimă = bun, milos, înțelegător, uman
• A avea inimă bună (sau de aur) sau a fi bun la inimă (sau cu inimă bună) = a fi bun, milos, înțelegător, darnic
• A avea inima deschisă = a fi sincer, cinstit
• A spune de la (sau din) inimă = a spune cu toată sinceritatea, fără reticențe, a vorbi deschis, fără rezerve
• A avea inima largă = a fi mărinimos, milos, darnic
• A se muia la inimă sau a (i) se înmuia (cuiva) inima = a deveni bun, milos; a se îndupleca
• A nu-l lăsa pe cineva inima să... = se spune când cineva nu-și poate opri pornirile bune, acțiunile generoase
• (A fi om) de inimă = (a fi om) bun, săritor
• A fi fără inimă sau a fi rău (sau câinos, negru) la inimă = a fi rău, înrăit
• (A avea) inimă haină (sau sălbatică) = (a fi) crud, neînțelegător, dușmănos, rău
• (A avea) inimă de piatră (sau impietrită) = (a fi) nesimțitor, rău, fără suflet, rece
• A i se împietri cuiva inima = a deveni insensibil la orice durere sau bucurie, a fi lipsit de omenie
• A(-și) pierde inima = a-și pierde curajul, speranța, a se descuraja
• A-și lua inima în dinți = a-și face curaj, a se hotărî să întreprindă ceva
• A-i veni (cuiva) inima la loc = se spune când cineva își recapătă calmul, echilibrul și curajul după un moment de emoție sau de spaimă
• A (mai) prinde (la) inimă = a căpăta (din nou) putere, curaj, a se restabili sufletește, a nu-i mai fi teamă
• A-i ține cuiva inima = a încuraja, a consola pe cineva
• A i se face (cuiva) inima cât un purice = a-i fi (cuiva) frică de ceva; a se descuraja
• A i se tăia inima = a-și pierde curajul
• (A fi) cu inima împăcată = (a fi) cu conștiința împăcată, liniștită, curată
• (ir.) A rupe inima târgului = a) a cumpăra ce este mai prost, a face o afacere proastă; b) a impresiona cu ceva foarte tare
• A cânta de inimă albastră = a cânta melodii triste/melancolice
• A-i da inima brânci = a avea poftă să..., a fi predispus să...
• A muri de inimă rea = a muri copleșit de durere/de supărare

Exemple

• Suferă de inimă.

Substantiv

• totalitatea proceselor afective, intelectuale și voliționale ale omului; psihic.
• trăsătură de caracter (bună sau rea); (p.ext.) caracter.
• persoană considerată din punct de vedere al trăsăturilor de caracter.
• omenie, bunătate, milă.
• curaj, temeritate, îndrăzneală.
• factor, element esențial al unui lucru, al unei acțiuni etc.
• (în filozofia idealistă și în concepția religioasă) substanță spirituală care dă omului viață și care este socotită de origine divină și cu esență veșnică.
• viață.
• inimă.
• persoană, ins, om; (p.gener.) orice ființă.
• locuitor.
• (pop.) suflare, suflu, respirație.

Cuvinte derivate

• sufletesc
• sufletește
• sufletism
• sufletist
• suflețel
• însufleți

Cuvinte compuse

• copil de suflet

Expresii

• A-și încărca sufletul cu... = a comite o faptă rea
• A avea (ceva) pe suflet = a fi preocupat, chinuit de ceva
• (fam.) A nu avea (pe cineva) la suflet = a nu iubi (pe cineva), a nu-l simpatiza
• A (-i) scoate (cuiva) sufletul = a nu lăsa (pe cineva) în pace, a sâcâi, a enerva
• A-i ieși (cuiva) sufletul = a) a muri; b) a munci din greu, a se chinui
• Cu sufletul la gură = a) în agonie; b) respirând foarte greu de oboseală sau de emoție
• A-și stupi sufletul = a munci din greu, a se chinui cu ceva
• A-și căuta (sau vedea, griji) de suflet (sau de ale sufletului) = a se comporta în conformitate cu normele bisericești
• A căuta de sufletul cuiva = a da ceva de pomană în amintirea unui mort
• (Să) fie de sufletul cuiva! = fie ca Dumnezeu să-i ierte păcatele!
• A fi (sau a se face) trup și suflet cu cineva = a fi extrem de devotat cuiva
• A-și vinde sufletul = a păcătui foarte tare
• A (mai) prinde (sau a căpăta) suflet = a se întrema (după o boală)
• A lua (cuiva) sufletul = a omorî (pe cineva)
• A avea ceva pe (sau la) sufletul său = a avea ceva în posesiune
• A i se rupe sufletul (de mila cuiva) = a suferi foarte mult pentru nenorocirea cuiva
• A (-i) merge (cuiva ceva) la suflet = a (-i) plăcea mult, a (-i) produce o mare satisfacție
• A-și lua suflet = a respira adânc; a-și potoli respirația
• A-i veni sufletul la loc = a-și potoli respirația; a se liniști

Exemple

• Era un suflet mare, care înțelegea lumea.
• Om fără suflet.
• A prinde suflet.
• A avea șapte suflete
• Oraș de un milion de suflete.
• Pe nări el scoate suflet puternic.