Substantiv

• reflectare, cugetare adâncă; meditare, reflecție.
• specie a genului liric, cuprinzând reflecții despre condiția umană.
• pregătire a lecțiilor, a examenelor cu un meditator; lecție particulară dată de un meditator, preparator.
• perioadă de timp, în afara orelor de curs, în care elevii (dintr-un internat) își pregătesc temele.

Cuvinte compuse

• sală de meditație

Substantiv

• școală filozofică indiană care urmărește adâncirea cunoașterii eului în scopul eliberării lui de viața materială și al contopirii cu spiritul universal; (p.ext.) ansamblu de exerciții care duc la stăpânirea deplină a organismului uman prin încetinirea la maximum a respirației, a bătăilor inimii și prin realizarea stării de insensibilizare totală.

Cuvinte derivate

• yoghist